În ultima vreme societatea moldovenească este zguduită de un lanț infinit de scandaluri monstru, mai toate generate de către un soi de persoane cu totul aparte. Este vorba despre o categorie socială care s-a cristalizat ca urmare a refasonări a societății noastre după un model impus de către centrele de influență occidentale, obsedate de distorsionarea normalității și de răsturnarea tuturor ierarhiilor tradiționale.
Am în vedere promovarea masivă a unui anumit tip de femei în funcțiile de conducere. Demonizarea tradiției patriarhale și criminalizarea drept misoginie a bărbaților care nu se li subordonează și nu cedează locurile din ierarhiile sociale femeilor este parte a strategiei perfide a unor cercuri oculte care stau la originea ideologiei feminismului. Ideologia respectivă servește ca instrument de distrugere a familiei și de transformare a femeii în animal politic ahtiat de setea de dominație a bărbaților. În plus, prin această capcană conceptuală rău famatul clan Rockefeller a determinat scoaterea femeii din casă pentru a o transforma în forță de muncă bună de exploatat în capitalismul de tip industrial, dar și de consumator de bunuri altminteri inutile, inculcate în mintea femeilor cu ajutorul reclamei.
Însă de la modelul feminist de acum un secol, care a surpat (inițial doar în Occident) rolul tradițional al femeii de soție și de mamă, în ultimele decenii s-a ajuns la ridicarea acestora în aproape toate funcțiile cheie din stat. Iar partea cea mai proasta e ca o largă majoritate a populației nu mai percepe ofensiva ultra feministă drept o anomalie, afiliindu-se uneia sau alteia dintre respectivele personaje stridente ale vieții publice locale.
Acest fenomen a luat proporții diluviene mai ales de când cu preluarea puterii politice în Republica Moldova de către rețeaua Soros, o armată întreagă de mercenari finanțați și injectați ideologic de către odioasa grupare satanistă creată de către criminalului internațional George Soros. Maia Sandu și partidul ONG-crației globaliste PAS sunt produsul direct al acestei forme de colonialism întâi de toate de ordin mental, și doar după aceea politic și economic.
Această liota de mancurți nu se mai raportează la tradiția națională, nu se inspiră din trecutul istoric al neamului, nu mai ține seama de obiceiurile și valorile morale ale înaintașilor. Singura lor sursă de inspirație și model de urmat este abstracțiunea ideologică numită “Occident”. Acel Occident care este dușmanul Europei milenare, unul rebel, revoluționar, iconoclast. Anume asta au învățat guvernanții de azi în școală, la cursurile de confecționat mameluci din Vest, dar și din industria fumului și din media dominantă.
Urmând indicațiile stăpânilor din SUA și UE, cohorta de fătuci neîmplinite și guguștiuci rahitici a sluțit până și limba noastră. Ca nu se mai simtă discriminate, țoapele cocoțate în cele mai înalte funcții deja cer prin lege să fie numite “doamna președintă”, “doamna ministră”, “doamna procuroare” etc.
Uitați-vă bine la ele! Aceste ființe rătăcite și îndrăcite se crăcesc în spațiul public în cel mai vulgar mod, etalându-și ignoranța, abrutizarea și aroganța de scorpii obsedate de putere. Mania dominației asupra bărbaților este o deviație atât de odioasă, încât numai într-o lume decăzută ca cea de azi poate fi privită drept normalitate.
Amintesc, cercurile oculte din rețeaua actorilor non-statali, care controlează statele desuveranizate, promovează în tarile pe care le domina câteva categorii de persoane, pe care le folosesc pe post de unelte docile ale voinței lor. Printre aceste categorii prima este cea a femeilor, după care vin tinerii, plus alogenii și inșii cu dizabilități.
În cazul Moldovei experimentul globalist a reușit din plin. Aproape toate funcțiile importante în stat sunt ocupate de niște ființe care se încadrează de două ori în standardele globaliste. Unu, sunt femei, doi, sunt (foarte) tinere. Tocmai bune de manipulat. În virtutea unei superficialități crase și a unei lipse totale de experiență de viață, aceste scorpii înzestrate cu demnități publice nu-și dau seama de urmările propriilor decizii.
Iar prezența lor masivă la conducere este reflecția directă a recroirii mentalului colectiv în ansamblul său în ultimele trei decenii și ceva. Totul trebuie să fie “ca-n Europa”. Dacă o tipa ștearsă, plină de venin și de frustrări ca Maia Sandu ajunge să fie aleasă de două ori succesiv în funcția de șef(ă) de stat și implicit de comandat(ă) suprem(ă), atunci asta vădește o maladie colectivă mult mai gravă, care s-a extins la scară națională. Dacă nimeni nu îndrăznește sa-i zică de la obraz “Unde te bagi, fă! Mai bine te-ai mărita și ai avea grijă bărbat și de copii!”, înseamnă că treaba s-a împuțit rău de tot.
De reținut elementele-cheie ale portretului robot, pe care trebuie să le întrunească o candidată la funcțiile de conducere. Tânăra, necăsătorită, orientată spre carieră, care detesta rolul social de femeie casnică. “Eu să stau la bucătărie și să gătesc în toată ziua pentru soțul meu! Nici în ruptul capului! Eu sunt o persoana cu studii și pot conduce lumea mai bine decât un bărbat.” Adică e vorba despre cineva care în popor ar fi numită “o stearpă”, o neîmplinită, o rătăcită. Numai că acel popor e pe cale de dispariție, fiind înlocuit de generațiile de zombi pro-occidentali.
Pentru a caracteriza astfel de tipuri de societate baronul Julius Evola folosea un termen percutant, cel de “ginecocrație”, iar sociologul francez Alain Soral constata o “feminizare” a colectivităților umane, încăpute în malaxorul mondialist. Colegul său mai tânăr Silvian Durain remarca o turnură spre un nou matriarhat.
De fapt, privit dintr-o perspectivă mai largă, însuși modelul capitalist este unul de natură feminizantă. În locul modelului eroic și aristocratic vine moleșeală insului dezrădăcinat și preocupat doar de propriul confort. Viața ca vocație superioară se rostogolește la nivelul vieții ca plăcere și distracție. În locul aspirațiilor celeste au venit poftele telurice.
Recentele păruieli publice scot în prim-plan în mod izbitor fața hidoasă a cuibului de năpârci care a suprapopulat spațiul public. O puștoaică din America, copil de bani gata, total incapabilă, nulă sub aspect profesional, după ce a stat degeaba preț de câțiva ani în fruntea Procuraturii Anticorupție, a șters-o înapoi la mă-sa. Cică a fost presată de către o altă țoapă, șefa statului, să-și dea demisia. Iar de câteva săptămâni își bombardează foștii ortaci de găinării, demascând-i cu zel patriotic de dincolo de ocean. Spre deliciul publicului dornic de senzații tari, care se împarte fericit in doua tabere, unii țin cu Tanda, alții cu Manda.
Deunăzi și-a făcut apariția încă o viperă, care scuipa venin ca din mitralieră spre guvernanți. O fostă procuroare, răvășită până-n rărunchi de spiritul justițiar. Nici nu mai contează ce spune. E destul să-i vezi fața-i crispată, să-i surprinzi ochii de hidră și să-i auzi vocea colcăind de ură ca să-ți i dai seama ca e mai sănătos să-ți muți privirea în altă parte. Această apariție fulgerătoare pe firmamentul politicii moldovenești a reușit să candideze și la funcția de șefă de stat în ultimele alegeri. Și de ce nu? Oare o fi ea mai proasta decât Maia Sandu? De, aici părerile s-au împărțit. Unii zic că da, alții zic că nu.
Pe lângă celelalte femei fatale ale politicii moldovenești, s-a mai lansat una pe orbita prezidențiabilelor. O televedetă care intoxică cu succes mințile oamenilor, cunoscută mai ales pentru seducerea repetată a unor prostălăi cu parale multe, care s-au lăsat fraieriți de dubioasele-i grații. Cea care pronunță cuvintele de parcă ar avea ceva de prisos în gură, palatalizând execrabil atunci când se chinuie să vorbească românește. Dar cu toate calitățile ei mai mut decât îndoielnice, amazoana cu pricina și-a afișat fără jenă virtuțile de justițiară pusă pe cotonogirea Maiei Sandu.
De altfel, supernova TV pomenită mai sus face parte dintr-o întreagă castă de hiene cu mască de jurnaliste care (de)formează și otrăvesc până la refuz opinia publică, vărsând cantități diluviene de otravă informațională peste capetele victimelor telemaniei încremenite seară de seară în fața ecranelor. Execuțiile publice a oricărei persoane incomode finanțatorilor acestor prestituate (de la termenul englezesc presstitutes!), linșajul mediatic al victimelor acestor ființe îndrăcite are loc în mod permanent și ritualic, fără că cei vizați să aibă vreo șansă de apărare. Totul în numele principiului sacrosanct al libertății de exprimare. Iar cine încearcă un cât de timid gest de apărare este discreditat și scuipat cu tone de venin de nu-i mai arde să intre în controverse cu aceste asasine morale ale incomozilor mafiei din spatele micilor ecrane. Anume lor le revine rolul de frunte în promovarea unei false realități, în crearea tabloului lumii și atribuirea oricărei persoane publice fie a nimbului de erou, fie a stigmatului de ticălos. Mentalul colectiv este acea substanță maleabilă cu care se joacă după bunul lor plac respectivele prestituate.
Autorul acestor rânduri s-a pomenit el însuși în ingrata postura de țintă a unei fătuci isterice, ajunse judecătoare, care a rămas până azi într-o continuă stare de fericire pentru ca l-a condamnat pe însuși Roșca la șase ani de închisoare. Iar faptul că dosarul a fost fabricat și că respectiva cobră a executat ordinul politic al nemernicilor de la guvernare nu o jenează deloc. Precum nu are nici o mustrare de conștiință nici cucoana cu o pondere deosebită (a se vedea imaginea!) în Judecătoria Chișinău, acea curea de transmisie a puterii politice care a smuls dosarul meu din mâinile unei instanțe constituite legal, transmițându-l spre executare zgripțuroaicei de serviciu dornice de avansări și recompense grase.
Privindu-le cu atenție, mi-am amintit de capriciile lui Goya, de filmele horror și de coșmaruri cu vidme și năluci sinistre. Adevărul e că această faună odioasă de năluci fantasmagorice este presărată ici-colo cu câteva pocitanii cu pretenții de bărbați, și aceștia foarte tineri, niște eunuci prăpădiți cocoțați și ei pe piscurile puterii. Ia niște pui de bogdaproste demni de toată mila, care țin loc de bărbați de stat. Anume acești țâncani sfrijiți întregesc tabloul dezgustător al faunei politice, dându-i o tentă de spectacol penibil.
Uitați-vă la ministrele noastre! Uitați-vă la puzderia de studente de ieri care azi dețin frâiele puterii în acest stat! Chiar e atât de greu de văzut ca cineva își bate joc de noi?! Cum să definești acești tip de regim politic? I-am zis scorpia-crație. Poate mai potrivit ar fi să îi zicem dominația viperelor? Sau domnia țoapelor.
“Vai, cum nu vă e rușine să vorbiți așa de urât despre femei?” Cam așa reacționează victimele îndoctrinării feministe. Nu, dragă. Nu femeile sunt obiectul criticii mele. Admir feminitatea, mă închin până la pământ în fața femeilor soții și a femeilor mame. Dar detest feminismul și masculinizarea până la îndrăcire a muierilor care s-au lăsat croite după chipul și asemănarea odioasă a sistemului satanist.
Abonați-vă la canalul meu Telegram: https://t.me/iurierosca
Frecventați noul meu blog: https://arcaluinoe.info/en/
Susțineți proiectul meu media: PayPal, optimistcrestin@gmail.com
Procurați cărțile Universității Populare: upcarti.chisinau@gmail.com
